marți, 31 mai 2011

Peste ani si ani...

Nu obisnuiesc sa fac proiecte pe termen lung, sa visez cu ochii deschisi si mai ales sa comunic ceea ce imi planuiesc in momentele bune din viata mea. Dar, daca...hai totusi sa incerc sa abordez si aceasta tema de imaginatie temporala care imi starneste deja melancolie gandidu-ma la cum ma voi gandi atunci la acesti ani, ani studentiei mele. Melancolica fiind, declar ca probabil voi fi casatorita, caci tot intr-un moment de analiza si viziuni pentru viitor imi propusesem sa ma casatoresc in 2017 J si tot probabil, voi avea  si copii.
Sper sa ma regasiti peste zece ani intr-o alta ipostaza a evolutiei profesionale. Sa va scriu din fata calculatorului propriului meu radio, sau hai, a oricarui radio romanesc, sa imi regasiti numele rapid la o cautare pe google si sa imi cititi textele mai inteligente si mai creative de pe blog.  Si cam atat...

marți, 5 aprilie 2011

Un ultim gand pentru Gandul...

Pe 8 aprilie Gandul ne va impartasi pentru ultima data un ultim gand tiparit asta anunta agentiile de presa din Romania. De fapt nu e o mare schimbare, ci doar o alta marie cu o alta palarie, caci nu dispare ci trece pe online. Pentru mine si cred ca nici pentru voi, aceasta schimbare nu va avea un impact prea mare. Traim intr-o lume a vitezei, a internetului si cine credeti ca mai are timp sa rasfoiasca paginile ziarelor sau sa citeasca textele laborioase ale publicatiilor, cand este atat de simplu sa dai un click si ai un fata un articol, fix ala pe care il doreai, fara a-l cauta prea mult timp, un articol scurt si complex, cu imagini si filmulete. Unde mai pui ca iti poti scrie si indignarea sau placerea indusa de mesajul receptat.  Eii bine la ce ne foloseste un Gand mare, cand dispunem facil de unul mic.:) Si cum spune Cristian Tudor Popescu „Numai netrebnicii au nevoie de veşnicie ca să-şi justifice venirea pe lume”.


duminică, 27 martie 2011

Luna batailor televizate

De cateva saptamani mass media ne livreaza cel mai ofertant  suport de informatii, informatii din dormitoare, de la tribunal sau chiar din paturile vedetelor. Bem cafeaua cu Zavorani si ne fumam tigara cu Columbeni, ne insotesc in autobuz spre serviciu sau facultate, tot in companie servim si ceaiul de la ora 5 si tot ei ne ofera o doza buna inainte de culcare, asa ca sa adormim linistiti, cu un Show Pacatos. 
Se bat intre ei, dar se bat si in audiente, se bat chiar si in jurnalisti si sustinatori. Se bat in conturi pe Facebook, se bat in fotografii si mesaje publicate, se bat in mintea oamenilor, se bat si in judecatorii. Se bat si pe youtube, dar se bat si in tabloide.  Jurnalistii fac scenarii, reconstituie faptele, ii transforma pe acesti indivizi in protagonistii “dramelor” televizate. Maruta isi muta happylica la Pepe acasa, Capatos inspirat de seria de “thrillere”de la OTV, regizeaza serialul “Oana Zavoranu. Partea ei de adevar.” Suntem la episodul 6. Toddy se masturba.
Ma intreb acum care o fi finalul? Cum s-o fi intituland? Sa-l intrebam pe Capatos, ca doar e regizor.:)

marți, 15 martie 2011

Noul calendar

Va prezint unul dintre cele mai haioase mail-uri primite. Deasemenea precizez ca nu vreau sa aduc nici o ofensa niciunei religii. Imaginea trebuie privita din perspectiva creativitatii si a imaginatiei autorului calendarului (pe care nu il cunosc nici eu:)).

Si blocurile "se tatueaza":)

Iesenii dintr-un cartier de pe strada Cerna “si-au tatuat”  blocurile cu  citate bibilice. Citate precum “Manca-v-ar raiul”,  “Sa iubesti aproapele tau” sau “Avortul, crima si sinuciderea sunt pacate” sunt cateva din mesajele pe care le transmit peretii portocalii ai scarilor de bloc. Intrebata a cui a fost aceasta ideea unica, as putea spune (cel putin in ceea ce priveste Iasul), una dintre locatare a declarat ca firma de constructii responsabila cu reabilitarea blocurilor a luat aceasta decizie, iar cei “afectati” nu au protestat.



sâmbătă, 5 martie 2011

“Pictura este mama tuturor artelor vizuale”

Felix Aftene este pictor si sculptor iesean, iar de mai bine de zece ani tablourile lui fac inconjurul tarii si al lumii. Este cunoscut pentru expozitii precum “Babilon”, “Geneza” si "Cine este Doamne, omul?", dar si pentru controversata expozitia stradala de nuduri de la Iasi. Este iubit si apreciat si in strainatate, lucrarile lui fiind vandute foarte bine in tari precum Franta sau Elvetia si au ajuns chiar si Arabia Saudita. Despre noile tendinte din arta este de parere ca “oricine poate fi artist folosind noile tehnologii, dar cu siguranta nu poate fi pictor daca nu are studii aprofundate in domeniu”, in ceea ce il priveste, prefera pe langa pensula si panza, materiale mai la “moda” precum fibra de sticla, silicon, compozit si rasini.

 Cand ati constientizat ca pretuiti pictura mai mult decat orice alta arta?
Am desenat de cand imi aduc aminte de mine, dar am constientizat pe la 14 ani atunci cand la concursurile interscolare eram selectat sa reprezint scoala, apoi a venit premiul I la Cantarea Romaniei, care a certificat parintilor mei faptul ca am ceva talent si ca pot insista in a urma o scoala de pictori, de care, atunci cand am aflat ca exista, am fost foarte fericit.
 Ce pasi sunt necesari in construirea unui nume in pictura?
Lucrul bine facut iese la suprafata precum uleiul din apa!
Nu ma refer laudativ la mine, dar aceasta mi-a fost deviza.
Pablo Piacasso defineste pictura ca fiind "doar un altfel de a tine un jurnal”. Care din operele de incipit credeti ca ar putea semna notele personalitatii dumneavostra artistice si cum ar putea fi ultimele opere, presupunand fiecare lucrare e o zi, o stare, o etapa din viata artistului?
Picura mea nu este un jurnal dar se poate citi in ea ca intr-un jurnal. In opera mea, unitatea de masura este omul, pe care la inceput il vedeam in relatie cu ceilalti ca pe o padure (ciclul "Babilon"), acum ma intereseaza tot mai mult sa reprezint copacul, structra interioara, carnatia, trairea metafizica (ciclurile "Cine este Doamne, omul?" si "Cadere in timp").
Cand pictati, ganditi in perspectiva?
Orice lucrare face parte dintr-un proiect numit ciclu si are un demers de sine statator. Ciclurile pot interfera de multe ori la nivel de reprezentare, dar la fel de bine pot fi total diferite ca un dat al diferentei de concept.
Arta dumneavostra aduce in prim plan hermafroditul, dar de multe ori surprindeti si omul nedesprins de meleagurile si obiceiurirle traditionale. De ce hermafroditul, de ce omul?
Tema hermafroditului face parte din ciclul "Cine este Doamne, omul?" si prezinta analiza unei structuri si tipologii umane compexe, ce face referire la dualitate, in timp ce reprezentarea omului legat de traditii si obiceiuri face parte din cilul "Masti" ce are ca si discurs prezentarea actului cel mai creativ al taranului roman ce in miez de iarna construieste masti, canta, danseaza, ura, practic face toate artele sa functioneze respectand traditia.
Sunteti scenograf la TVR. In ce punct pictura s-a unit cu scenografia??
Pictura este mama tuturor artelor vizuale incepand cu afisul, fotografia, video. In televiziune este cunoscuta si respectata invatatura precum ca "o imagine face cat o mie de cuvinte". Pana la urma scenografia este o compozitie, un desen tridimensional care ulterior prin intermediul monitorului il percepem bidimensional.
Ce loc ocupa pictura in viata lui Felix Aftene?
Fruntas!
Arta cred ca e asemeni unei religii, vorbim despre cultul frumosului, este un mod de viata, ideile nu imi vin in atelier ci pe strada , in masina, la sauna, practic ideia unei compozitii este un rezultat al reactiei artistului cu mediul in timp si spatiu. Creierul este ocupat in permanenta, macereaza si dizolva, suprapune si dezvolta stari senzatii ce trebuie sa-si gaseasca corespondent in forma, fie bi sau tridimensionala.
Actul de creatie este permanent.
 Va indetificati in viziunea artistica cu vreun pictor? Care ar fi acela?
Cu nici unul, se pare ca sunt solitar, dar asta ma preocupa, pentru asta muncesc; poti face aluzie la o lucrare din istoria artei, dar trebuie luat ca un element de stil. Chiar cred ca studiul aprofundat al istoriei artei si copiile care se fac in facultate dupa marii maestri au si acest rol, de a intui  unde te vei putea instala in plan conceptual astfel incat sa fie o echidistanta intre tine si ceilalti artisti, ce sunt preocupati de acelasi subiect sau mod de reprezentare.
 Multi dintre tinerii artisti ai noii generatii folosesc metode de lucru precum calculatorul. Este si asta o arta, un fel de Andy Warhol al Pop Artului sau sustineti pensula si panza?
Artele vizuale in contemporaneitate au o plaja tot mai larga de manifestare, acest lucru se datoreaza si faptului ca interfereaza cu tot mai multe arte dar din domenii, precum ar fi marketingul, medicina, stiinta, dar si aparitiei noilor tehnologii.
Artele de acest gen se numesc experimentale, ceea ce ma preocupa pe mine se numeste arta pe suport clasic, adica pictura pe panza, desen si sculptura, pe care o transpun in materiale recent aparute cum ar fi: fibra de sticla, silicon, compozit, rasini, dar conceptul, structura ideatica este contemporana.
Astazi oricine poate fi arist folosind noile tehnologii, artistii vin din domenii foarte diverse, iar fotografia si filmele HD se fac cu telefonul mobil, dar cu siguranta nu poate fi pictor daca nu are studii aprofundate in domeniu, intrucat alfabetul si limbajul se deprind in timp si cu multa practica.

luni, 28 februarie 2011

“Se zice ca, daca faci ceea ce-ti place, nu trebuie sa mai muncesti nici o zi din viata ta”

Andrei Stirbu este cel mai tanar Top Gear-ist, ultimul venit in echipa, dar nu si cel din urma…In interviul acordat  ne vorbeste despre entuziasmul inceputului de drum, de pasiunea pentru scriitura si de experienta de membru a unei echipe “cioplite” intr-un stil britanic.

Ce presupune statutul de jurnalist la Top Gear?
Uhm, nu stiu ce inseamna statutul de jurnalist Top Gear, noi nu prea ne folosim si nu prea folosim cuvantul cu "j"... Dar, pe scurt, dupa cum si motto-ul nostru spune... celebram masinile.
De ce Top Gear si nu altceva?
Pentru mine Top Gear a insemnat dintotdeauna "cealalta parere" in ceea ce priveste fenomenul auto. In timp ce altii incearca sa urmeze un sablon stereotipic, noi preferam sa facem lucrurile asa cum ne place: deschis si intr-un stil diferit.
Si cum ai ajuns aici?
Eram la facultate, in Cluj si, dupa cum ti-am zis, urmaream TG - atat publicatia, cat si site-ul. Plimbandu-ma pe stradutele din centrul vechi al Cluj-ului intalneam modele de masini care-mi starneau efectiv tot felul de texte in cap si intr-o zi le-am trimis mail la redactie, ca vreau sa colaborez cu ei, indiferent cum ar fi, sa fiu parte din angrenaj. Mi-au dat o adresa de e-mail – cea a lui Bogdan Salajan si am inceput o colaborare cu el, in sensul ca-mi trimitea link-uri cu stiri si eu trebuia sa le editez in stilul TG. Dar din pacate, relatia s-a suspendat o perioada destul de indelungata, apoi, cand am ajuns in Bucuresti (cam dupa un an si jumatate), am reluat legatura cu Bogdan, cu gandul ca acum am ocazia sa trec pe la redactie si sa-i cunosc pe cei care m-au binedispus citindu-le textele. Intamplarea a facut ca in acea perioada, TG avea nevoie de un intern. asa ca.... am picat la fix.
Ca "jurnalist" la Top Gear ce conteaza mai mult, imaginatia, talentul sau stiinta/cunostinta?
Cel mai mult conteaza pasiunea care face din revista pe care voi o cititi in fiecare dimineata - in cel mai intim si repetitiv moment din viata voastra - o figura aparte printre publicatiile auto din Romania.
Ce dificultati ai intalnit in realizare muncii tale?
Pai, cel mai greu a fost trezitul dimineata... Cat despre restul, nu pot spune ca sunt... dificultati. Uneori mi se intampla sa nu-mi vina efectiv nici o idee cand e sa scriu despre, sa zicem, o masina, si asta se intampla atunci cand am un deadline foarte apropiat. Dar asta e pentru ca inca sunt in curs de tranzitie pana sa ma transform in JURNALIST Top Gear.
Ce a simtit Andrei Stirbu cand i s-a publicat primul articol?
Pai, mi s-a parut cel mai prost articol aparut vreodata in Top Gear. Am vrut sa-l sterg, dar nu aveam contul admin-ului de pe site. Dar intre timp m-am obisnuit, pentru ca nu s-au modificat cu mult.
Ce feedback ai avut din partea  prietenilor, familiei?
Maica-mea a fost atat de incantata, incat mi-a cerut adresa site-ului, iar taica-miu a inceput sa-mi trimita stiri despre masini, sugestii despre ce ar trebui sa scriu. Unul dintre prietenii apropiati a fost asa bucuros incat m-a si injurat. Mna, incurajari de tot felul si in toate formele.
Ce inseamna Top Gear pentru tine?
Pai, cand eram in liceu si citeam Top Gear incercam sa-mi imaginez stilul de viata al celora care scriau in revista si pe site: Giurgea, Popa, Mitrache, Salajan... Aveam senzatia ca sunt persoane care-si pun cocaina in loc de zahar, in ceaiul de dimineata si prefera sa faca tot ce este interzis si anormal. Apoi sa relateze. Si nu am indraznit sa-mi imaginez cum ar fi daca as fi cu ei, sa impartim liniile matinale de coca si sa ne destrabalam peste masura. Apoi, cand am ajuns sa fiu parte din "mecanism", mi-am dat seama ca fiecare dintre cei de aici au stiluri de viata absolut normale, si doar mintile le sunt bolnave.
Stiu ca urmez un sablon, cu expresia asta, dar pur si simplu mi se pare cel mai elocvent. Se zice ca, daca faci ceea ce-ti place, nu trebuie sa mai muncesti nici o zi din viata ta. Ei bine... eu sunt la munca si dau interviuri...